Despre arbitraj

Arbitrajul reprezentând o formă privată de soluționare a diferendelor dintre părți, prin numirea unor persoane fizice în calitate de arbitri, este considerat a fi un mijloc util de soluționare rapidă și echitabilă a litigiilor care pot să rezulte din tranzacțiile comerciale în domeniul schimburilor de bunuri și de servicii.

Arbitrajul prezintă numeroase avantaje pentru părțile în litigiu prin existența încrederii acestora în persoana arbitrilor, confidențialitatea informațiilor, rapiditatea adoptării soluției, cheltuieli de judecată reduse cât și posibilitatea recunoașterii internaționale a sentințelor arbitrale. 

Arbitrajul poate fi ad-hoc, organizat pentru soluționarea unui litigiu sau instituționalizat, fiind creat de către instituții permanente de arbitraj sau în cadrul acestora, activând în baza propriilor regulamentelor interne și având un număr determinat de arbitri.

Procedura arbitrajului are ca temei convenția de arbitraj a părților prin care se remite spre soluționare în arbitraj toate litigiile sau o parte din ele, care au apărut sau care vor putea eventual apărea între părți. Convenția de arbitraj poate exista sub formă de clauză compromisorie sau compromis. 

În Republica Moldova arbitrajul este o instituție relativ nouă, fiind în curs de dezvoltare. O primă lege în domeniul arbitrajului a fost Legea cu privire la judecata arbitrală, care deși fiind adoptată și constituind o perfecționare a legislației în domeniu, a fost aplicată în mod redus în soluționarea litigiilor. În prezent, procedura arbitrală se desfășoară potrivit Legii cu privire la arbitraj și Legii cu privire la arbitrajul comercial internațional, iar reglementarea generală fiind stabilită în Codul de procedură civilă.

Arbitrajul constituie și o cale sigură și legală de soluționare a litigiilor, prin recunoașterea acesteia de către CEDO ca având un statut de instanță constituită prin lege.